Lasa-ma sa trec pe strada ta,
Cu toate ca e asa de tārziu,
Īncāt nici cocosul,
Cel de miine,
Nu mai asculta de vorba buna.
Si praful,
Ce se naste,
De la cornutele ce trec podul,
Peste rāpa,
Ma face sa ma opresc,
In fata portii tale,
Dar ce pacat,
Ca nu te vad,
Caci tu mai dormi.
Dar ti-am vazut ,cu ochii mintii,
Negrele codite,
Prin pernele bogate,
Albe.
Chiar daca trec cu cornutele,
Trec totusi pe strada ta.
