|
|
|
Destinul si eu!
Destinul unui dor pripit,
Ce nu vrea sa se-arate,
E īnsasi dorul neprimit,
De singuratate.
Apune rar, senina zi,
Far' ca sa se socoate,
Cu dorul meu, pripit de-ar fi,
Ca dorurile toate.
Dar nu se lasa prigonit,
Destinul fara vrere,
Un gānd ce īnca nu-i trait,
Si nerostit se cere.
|
|
|
|
|
Doar ascultat din cānd īn cānd,
Si cu putina teama,
Ecoul dorului, un gānd,
Din amintiri ne cheama.
Si recunosc ce nu mai vreau,
O patima nebuna,
Ce soarta! - parca nu-s eu,
Destin sub clar de luna.
|