|
|
|
Nu spera!
Te speli pe māini si crezi ca esti,
Curata, neatinsa,
Fara sa stii , pacatuiesti,
De patima īmpinsa.
La bucurie nu ai grai,
Nici drept sa īti cuvina,
Cum cred ca stii, ca nu e rai,
Caci noi suntem de vina.
Am regretat, am rās, am plāns,
Am vrut sa-ntoarcem ceasul,
Si-acum si lacrima s-a stins,
Si ni se-ncurca pasul.
|
|
|
|
|
Suntem sortiti doar la regret,
La suferinta muta,
La soare noi strigam īncet,
Caci nu ne mai ajuta.
Suntem sortiti sa suferim,
Sa ne-mpacam cu gāndul,
Acelui care plin de chin,
Ce īsi asteapta rāndul.
|