|
|
|
Serpentine !
Ploua,
Īn tactul pendulei vechi,
Ce am mostenit-o,acu' vreo 20-de ani.
Gānduri se topesc īn chaos,
Si devin griji.
Iar o dragoste fara viitor,
Simte,cum timpul,
Se topeste,
Īn tactul pendulei.
Nu as vrea,ca timpul,
Sa se separe,
Cum ne separam noi.
Dintr-o data,
E-atāt de rece,
Si ma simt atāt de-nsingurat.
|