Sunt o pasare ranita,
Aripa mi-e rupta toata,
Nu-s ca fratii mei, eu-s obosita,
Nu voi mai zbura ca ei niciodata.
Am fost admirata si iubita,
Cāt am aparat eu stolul mare,
De dusmania cea cumplita,
A pasarilor rapitoare.
Dispretul acum e mare,
Mare-i ura jignitoare,
Nu mai sunt asa de tare,
Īndragita, zburatoare.
Daca as fii singura cuc,
Fara neamuri, fara mila,
Fratii ce stolul īl conduc,
M-ar alunga īn mare sila.
-din - "IMAGINATIE" - 1972 -
(Lotru - lot.Manaileasa - jud. Vālcea)
